Chiar și un produs de aur ruginește în realitatea din piață!
Solicitați gratuit o evaluare a ambalajelor dvs. și veți avea cel mai calificat răspuns.
Covârșitoarea majoritate a creatorilor de design de ambalaj pornesc de la ideea că un produs trebuie să fie atractiv vandabil. Această abordare oscilează însă între ceea ce consideră clienții și ceea ce apreciază cei care le comandă astfel de produse. Cu alte cuvinte un ambalaj trebuie să placă înainte de toate celor care l-au comandat pentru că mai apoi să fie apreciat de cei care vor cumpăra de fapt produsul în piață. Dar câți au autoritate și experiența pentru a decide cât de bun sau cât de slab este un design de ambalaj și câți cunosc ce înseamnă în realitate o activitate aflată la granița dintre știința și arta? Câți sunt dispuși să afle adevărul?
Brandul ambalajelor are periodic nevoie de rebranding. Este necesar asemeni tratamentelor estetice pe care vedetele le fac pentru a rămâne atractive.
Vom face o succintă descriere a unei activități extrem de delicate pe care compania Brandart o oferă producătorilor și despre care puțini pot afirma că o stăpânesc la nivelul profesionist.
Noi studiem ambalajele pe baza științifică și evaluăm capacitatea de impact vizual, mnemonica, potențialul de rezistență în timp, originalitatea, preferințele, concurența, erorile de comunicare, evoluția, rezistentă la schimbare, gradul de îmbătrânire al mesajului vizual, tendințele pieței etc.
Numele produsului:
Într-o cultură în care predomină Ion, Gheorghe sau Dumitru sună la fel.
Numele trebuie să exprime pe cât posibil conținutul sau să facă trimitere sau asociere la ceva ce este determinant în compozițtia sau destinațtia acestuia. Numele generice care nu au legătură cu ceea ce se vinde de fapt sunt permise în măsura în care ele reușesc prin forma grafică să substituie această absență. Atenție însă că în piață, rutina pe care o manifestă memoria clienților riscă să facă un produs cu notorietate mai puțin observabil decât unul nou ieșit din comun. Obișnuința nu creează numai dependență ci și neatenție! Un nume de produs căruia i se poate atașa sau eluda ceva este imediat remarcat pentru că memoria vizuală reacționează mai bine la diferență decât la obișnuință.
Forma ambalajelor:
Pentru client ambalajul nu este o sculptură ci un tablou!
Ambalajele au volum dar primul contact cu acestea se face de obicei de la o distanță care nu permite decât percepția plană. Elementele grafice care au continuitate pe corpul ambalajului au sens doar în situația în care volumul poartă informația multifațetat, produsele sunt dispuse haotic pe rafturi și dorim să impresionaâm clientul dupa ce l-a achiziționat. Ponderea celor care preferă ambalajele cu continuitate grafică de la distanță în care iau prima dată contact vizual cu el este între 2 și 5%. Costurile de imprimare și sacrificiile care le implică această abordare sunt prea mari pentru un producător tradus în ecuația valorică.
Gradul de expunere a ambalajelor:
În piața de pepeni remarci dovleacul!
Același produs expus în mai multe exemplare pe un expozeu nu reține privirea mai mult decât dacă acesta este inserat între altele. Mai mult decât atât, între 50 și 75% dintre clienți au evitat să se concentreze pe zona de raft respectivă căutând un spațiu contrastant. Excesul de abundență inspiraă neîncredere și risipă de bani. Depersonalizează relația dintre dorință și beneficiu și reduce vânzările cu mai mult de 10%.
Fereastra de vizitare a ambalajelor:
Mulți trag cu ochiul pe gaura cheii, dar puțini se apleacă asupra ei!
Multe ambalaje permit vizualizarea produsului printr-o fereastră de vizitare. Suprafața acesteia trebuie să tină cont de câteva criterii de bază: în primul rând trebuie să permită vizualizarea unei părți relevante din conținut; de asemenea se va ține cont de faptul că fereastra este utilă doar de la distanța de sub un metru; calitatea produsului din interior trebuie să fie aceeași sau mai bună decât a imaginilor naturale care se află imprimate pe ambalaj; dacă produsul care se vede prin aceasta are o culoare determinantă ea va trebui să nu fie depașită prin asociere de valoarea cromatică a informațiilor de pe ambalaj; atenție la asocierile riscante: carne crudă langă imaginea cu carne prăjită, fructe uscate lângă fotografii cu fructe naturale, proporția dintre produsul care se vede prin fereastra și dimensiunea fotografiei cu acelasi fel de produs.
Culoarea ambalajelor:
În marketing zebra, pinguinul sau ursul panda sunt papagali multicolori pe lângă stolul de colibri!
Oferiți clienților culori de contrast care să le atragă atenția și abia apoi puneți-vă întrebarea dacă le și plac. În vânzări aprecierea designului de ambalaj este abia a patra calitate. Aceasta realitate chiar dacă este crudă este determinantă în evaluarea potențialului de vaânzare. Estetica unui produs este în urma prețului și calității și prea departe de forța de impact a atracției retinei. Frumusețea nici măcar nu-i atât de importantă pentru produsele obișnuite, ea vine ca o completare pe care clienți sunt dispuși sau nu să o aprecieze dar și asta în măsura în care gusturile nu se discută. În schimb sistemul vizual funcționează într-o covarșitoare pondere la fel. Culorile diferite se combină vizual cu atât mai mult cu cât sunt mai multe. Culorile atipice stimulează curiozitatea și reușesc să pună în funcțiune și alte simțuri. Pe rafturile magazinelor se află expuse toate culorile curcubeului și cu greu se mai gasește un loc care să mai sensibilizeze retina. Este teribil de greu să renunți la multe culori, dar și mai greu să plătești în plus acest risc.
Informațiile tehnice ale ambalajelor:
Când citești pe nerăsuflate un roman nu te mai uiți la notele de subsol!
Mulți afirmă că sunt preocupați de propria sănătate, dar când trebuie să se documenteze despre ea au un imens dezinteres. Consumerismul a reușit să limiteze la maximum citirea informațiilor ele fiind substituite de impresia pe care o lasă vizualul. Locul informațiilor de pe un ambalaj se supune unui singur criteriu. Să existe la limita legii. Orice exagerare se face pe banii producătorului și împotriva logicii. Între 1 si 3% dintre clienți citesc informațiile de pe un ambalaj înainte de a-l cumpăra. De exemplu termenii care avantajeaza un produs *Fără clor, Fără zahăr, Fără sare, Fără colesterol, Natural, etc ponderea celor care îi apreciază sunt în scăderer. Nivelul de credibilitate scade cu 10% la fiecare 10 ani fiind înlocuit de inovații lingvistice.
Asocierea ambalajelor:
Pentru un european chinezii, japonezii sau coreeni arată la fel. Pentru ei noi suntem complet diferiți! Asta pentru că suntem mai puțini.
Înseamnă că și atunci când din punct de vedere conceptual un produs este asociat unei tendințe date de locul, felul și mesajul celor care alcătuiesc dominanta. Este inutil să speri la evoluții favorabile ale vânzărilor unui produs dacă arealul în care acesta este expus dă o notă generală și așteptată piețtei. Ineditul este o abordare mai degrabă neprețuit decât riscant, iar orice modificare de comunicare făcută pe baze științifice înseamnăa rebranding eficient. Cu cine se aseamănă și de cine se diferențiază? Ambele răspunsuri se fac pe baza analizei detaliate a științei comunicării vizuale, dar adevărurile uneori sunt dureroase.
Distanta de percepție a ambalajelor:
Ce nu poți atinge cu privirea, pune la îndoială!
Proporțiile unui obiect sunt percepute foarte diferit de oameni. Măsurați un produs și puneți oamenii să spună de la distanță care este dimensiunea reală și veți avea surprize uriașe. Oamenii se înșeală teribil când este vorba să facă estimăari legate de dimensiuni, greutate, volum sau culori indecise. Gradul de eroare se situează pentru România undeva la 70%. Orice formă este denaturată de distanță, iar elementele de design pot sugera despre un produs ca este mai mare sau mai mic, mai greu sau mai ușor, mai mult sau mai puțin. Ca să aibă o bună evaluare clienții trebuie aduși aproape de produs. Dar ce funcțționează de aproape nu se aplică de la distanță. Puțini producători își evaluează ambalajele pornind de la criteriile de estimare cantitativă și calitativă a factorilor de percepție umană. Noi testăm gradul de estimare al clienților și în funcție de designul de ambalaj.
Percepția tactilă:
Un orb crede mai mult în atingerea mâinilor sale decât pune un om normal pe seama propriilor ochi!
În supermarketurile unde am testat numeroase produse am observat cî la raioanele de fructe și legume, cele de carne și lactate, chiar dacă produsele sunt ambalate, oamenii obișnuiesc să le atingă înainte de a decide să le cumpere. Chiar dacă folia sau textura ambalajelor feresc contactul direct cu produsul există numeroase persoane care încearcă să ghicească ce se află dincolo de acestea. Principalii actori sunt persoanele trecute de 50 de ani iar fenomenul iese în evidență odată cu înaintarea în vârsta. Cultura tactilă a tinerilor se manifestă la produsele opace. Aceștia le testeaza într-o pondere de 20% din dorința de a lua contact cu produsul. Texturile lucioase sunt mai reci iar cele mate mai calde. Plasticul și hârtia sugerează temperatura mai ridicată, iar sticla și metalul, stimulează recele. Înghețata ambalată în plastic pare cu câteva grade mai caldă decât peștele în același tip de ambalaj. Culorile fade par mai reci decât cele intense iar suprafețele rugoase sunt mai puțin dorite la atingere. Suporții de susținere sau mânerele trebuie să fie confortabile la transport și manipulare. Aceasta abordare prietenoasă crește vânzările unui produs mai mult decât un discount minor. Noi studiem gradul de percepție tactilă a ambalajelor și texturile în funcție de categoriile vizate atunci când facem rebranding.
Cifrele și comparațiile de valoare:
,,Mai mult cu x%,, … vinde mai bine decat …,, la doar x lei,, . Dar barbaților!
Mulți producători recurg la ,,miracole,, de estimare a valorilor care se miscaă undeva între cantitate și greutate. În realitate lucrurile stau cam așa: barbații sunt sensibili la cantitate în proporție de 25-30%, iar la valoare în limita a 17-20%. Pentru femei proporția este inversă. Cu alte cuvinte sexul cumpărătorilor reprezintă factorul de decizie, dar câți estimează câte femei cumpăraă ceva pentru barbati ți invers?
În evaluarea pragmatică a rebrandingului se ținem cont inclusiv de acest aspect. Nu de puține ori s-a întamplat ca aceste bonusuri comunicate pieței să aibă grade diferite de comparație.
Tipul de caracter:
Nu poți scrie ,,nuntă,, cu litere ,,hard rock,,
Trebuie să existe o legătură între ceea ce exprimă un produs și personalitatea literei. Caracterele alfabetului au o personalitate distinctă iar felurile de litere complică și mai mult expresivitatea scrisului. Forma sa vizuală trebuie să țină cont de produsul pe care îl denumește, de brandul care îl reprezintă și de o mulțime de alți factori ce țin de acuitatea vizuală. Spre exemplu litera ,,a,, are o formă care poate să fie confundată în unele cazuri cu litera ,,o,, iar ,,I,, mare de tipar seamănă teribil de mult cu litera ,,l,, de la cuvăntul ,,lenuța,,. Umbrele, dublurile, gradientul, culoarea, înclinația, dispunerea, volumul, textura, dimensiunea etc, sunt doar câteva elemente care alcătuiesc personalitatea unui brand descriptiv. Felul în care este scris un cuvant ce se dorește brand influențeaza într-o proporție mai mare sau mai mică vânzările. Rebrandingul corectează anumite anomalii de comunicare și îmbunătățește prin prospețime o formă descriptivă.