Am facut o retrospectiva despre cum se prezinta institutii romanesti de prestigiu in fata publicului din tara, sau mai grav, la nivel extern si asupra felului in care pot fi interpretate astfel de simboluri de catre cei avizati. Problema este cronica si contine atatea variabile incat mi-ar fi foarte greu sa le cuprind pe toate in cele mai fine detalii. Si totusi, toate au ceva in comun: inocenta. Denumiri pompoase sau insiruiri tehnice dintre cele mai sofisticate salasuiesc langa sigle sau simboluri de un amatorism cras. Este inadmisibil ca aceste institutii sa nu gaseasca echivalentul in lei al unui fotoliu de director pentru a-si ameliora imaginea, si extrem de grav daca au platit vreun ban pentru ceea ce au in prezent. Pe cale de consecinta oamenii care se intalnesc cu aceste ,,sigle,, trebuie sa inceapa sa vada de ce Romania ,,beneficiaza,, de cele mai multe ori de tratamentul unui stat de mana a doua…Pentru ca asta promoveaza de fapt ! In logica unui sistem de comunicare vizuala se face o sinteza asupra tuturor elementelor structurale ale identitatii pe baza careia persoane calificate urmeaza sa propuna forme de expresie in domeniul comunicarii. Alte persoane calificate, dar in domeniul beneficiarilor de facto avizeaza aceste demersuri si cantaresc pe baza argumentelor din propunerile oferite, ceea ce este logic, expresiv si functional. Cand ceea ce veti vedea mai jos ajunge sa treaca in spatiul public si sa fie promovat cu nonsalanta, avem de a face cu un act non-cultural. Cat de nepriceput trebuie sa fi ca director al unei astfel de institutii astfel incat sa nu realizezi halul in care iti este simbolizata institutia, sa nu poti face nimic in acest sens, sau pur si simplu sa nu vrei….Comunicarea vizuala este la nivel global o necesitate echivalenta cu folosirea sapunului, hartiei igienice, furculitei sau pastei de dinti. Oare nu avem nevoie si de igiena vizuala? Daca este considerata un moft, atunci cei care isi expun logotipurile la intalniri de diverse niveluri au cu siguranta un motiv sa o faca. Prestigiul unei institutii incepe prin valoarea profesionala a celor care au contribuit la emanciparea ei, performantele si rolul acelei organizatii in spatiul social, proeminenta si nu in ultimul rand felul in care au ales sa marketeze cat mai sintetic cu putinta un cumul de elemente pozitive. Iata cateva exemple aflate la polul opus al unor astfel de pretentii, evident toate avand motivele sa beneficieze de o identitate vizuala demna de realizarile si munca celor care in esenta sunt buni profesionisti. Pe masura ce timpul imi va permite voi completa lista cu exemple, dar ma tem ca ponderea lor ar fi prea mare pentru a putea pastra un echilibru cu ceea ce ne-am propus in cadrul studioului nostru de design.
Institutul Diplomatic Roman din Ministerul Afacerilor Externe
O sigla intr-un patrat albastru nu ar fi fost o tragedie chiar daca simbolul este atat de uzitat incat nu mai poate fi asimilat unei identitati aparte. Problema tine de caracterele folosite si dispunerea lor. Exista o abordare la scara larga care tine de personalitatea literei. Aici este dificultatea intelegerii unui astfel de concept grafic. Cand te adresezi unei comunitati internationale avand culturi atat de eterogene , iti faci cumva o idee despre ce tip de litere sa folosesti atunci cand recurgi la initiale. Nu a fost sa fie asa… Institutul care se ocupa in Romania de Diplomatie are ca identitate vizuala niste fonturi banale intens uzitate in industria tipografica. Priviti litera “I” si incercati sa surprindeti specificul romanesc. Probabil ca diplomatia de la noi isi permite un astfel de caracter cocosat, pentru ca diagonala descendenta a ansamblului transmite cadere, prabusire, aterizare fortata. Incercati sa va imaginati acest logo pe o calimara de cerneala si vedeti ca functioneaza destul de bine. Expresivitatea literelor conduce la ideea de scris cu mana libera, de semnatura sau in orice caz de instrumente de scris. Ceea ce avem este alcatuit dintr-un patrat albastru, trei initiale din care una este greu lizibila, si o dispunere descendenta. Ceea ce ne lipseste ar fi: ideea de institutie diplomatica, spiritul romanesc si originalitatea. Cam la atat se rezuma ceea ce trebuia transmis de fapt intr-un concept sintetic cu pretentii.
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protectia Mediului
Un cerc albastru umblut cu pamant in care literele verzi isi trag seva inaltandu-se catre imaginatia noastra. Tulpinile aeriene au acceasi textura verde fosfor cu radacinile care strapung cernoziomul pana la stratul de argila contractila. Abordarea este in mod evident o coacere colectiva din moment ce a devenit simbolul oficial al INCDPAPM insa ghiveciul nu era atat de incapator incat sa permita Dezvoltarii si Protectiei Mediului sa incolteasca. Asadar initialele D, P si M, se afla probabil in alt razor. Un nene sau o tanti a desenat cu mouse-ul in culoarea Agrochimiei niste litere din familia fonturilor folosite de oamenii de bine prin trenuri, statii de metrou sau toalete publice. Ineptia este o sigla de Institut de cercetare din Romania si ajunge sa fie tiparit, multiplicat, promovat.
Institutul de Fonoaudiologie și Chirurgie Funcțională ORL
Sa fie aceasta sigla un mesaj extraterestru ale carui ecouri au fost captate din univers si tocate marut de o echipa de chirurgi, sau o noua scriere hieroglifa ale carei intelesuri Champollion le-ar fi gasit explicatia in Valea Regilor? Acesta tocanita vizuala trebuie ascultata de oamenii ale caror urechi au ramas surde cautand sensurile profunde ale castei care le intelege. Printr-o fundatura a manualelor de Fonoaudiologie trebuie sa-I cautam mesajul si sa intelegem ca de fapt cu asta se ocupa IFCF ORL. Sunetele pot fi simbolizate vizual printr-o serie de simboluri de bun simt (ureche, unde, diapazon, note muzicale, clopotel s.a.) pe care toata lumea le-ar fi inteles, dar o astfel de abordare pare ca depaseste nivelul general de perceptie. Mentalul colectiv are cutume de interpretare si este asociativ prin logica sensurilor. Ceea ce vedeti este ca si cum eu m-as apuca sa-mi demontez computerul, sa aleg cateva componente si sa le insir meticulos de la stanga la dreapta apoi sa sustin ca am creat o sigla pentru un Institut de Design. Medicii sunt persoane abstracte, de cele mai multe ori colectionari de arta si consumatori de cultura in general. Oare nu-l pot trata corespunzator pe pacientul care a avizat minunea asta?
Institutul national de cercetare-dezvoltare pentru bioresurse alimentare
O tulpina, ceva boabe, doua frunze si o capra de intins fanul pe otava expusa intr-o vedere aeriana asupra urmelor de OZN-uri lasate pe campurile de grau. Constructia grafica ce se vrea sigla imprumuta cate ceva din vestigiile civilizatiei de la Nazca si o ridica la grad de institut de cercetare. Daca aveati vreun dubiu asupra tipurilor de caracter folosite trebuie sa remarcati deconstructivismul elevat al literei B si biodiversitatea speciei care a creat mutantul. Despre litera “I” putem spune ca reprezinta veriga lipsa dintre planta si om, iar “A-ul” sustine transant ideea de aliment. Cele doua tablete de Faringosept trebuie supte bine sublingual pentru ca ele reprezinta bioresursa cu care trebuie inghitit conceptul.
Institutul National pentru Sanatate Publica
Calatoria in lumea umbrelor incepe la INSP, unde o gloata eterogena plezneste de sanatate calcand in picioare un logo de institutie. Tonurile de albastru tonifica imaginea fantomatica a omului care la toate varstele tine sa fie prezent in fata problemelor cu care se confrunta Institutul. De remarcat sunt adolescentii care flancheaza grupul si culoarea palida a domnului din randul doi. In echipa venita sa pozeze se afla personaje de diverse sexe, ocupatii profesionale, gusturi si atitudini. Tinand cont de vestimentatia aleasa se presupune ca sigla este una de sezon cald, in cel mai rau caz putand fi vorba de luna aprilie sau septembrie, iar grupul a fost surprins dimineata devreme sau la amurg.
Institutul National al Lemnului
Acest traforaj ranforsat reprezinta sigla INL. Este studiat profund cu fierastraul astfel incat din busteanul din care a fost creat sa se poata face economii. Literele I si N au fost contopite pentru ca rumegusul sa poata fi usor indepartat. Produsul creativ reprezinta o inovatie tocmai pentru ca la colturile caracterelor s-au operat interventii delicate cu glaspapir din ratiuni ergonomice: Nu toate au iesit la fel, dar in ansamblul mobilierul rezultat a fost acceptat ca lemn de foc. Observati filiatia forestiera a padurarului care a creat sculptura si traseul cu latimea unei poteci pe care acest proiect a ajuns in luminisul avizarii.
Institutul Bancar Roman
Litera “V” este preferata celui care a creat logo-ul IBR. Ea vine de la Valoare si are ceva din versurile lui Vergiliu. Culorile sunt aidoma celor de pe drapelul Romaniei, iar pe varful bratul ingalbenit al caracterului odihnesc fructele coapte ale copacului in aerul rarefiat al creatiei. Observati cu cata fermitate se infige in pamant craca din stanga si cat de dinamica iese curbata , la dreapta tintind ascensiunea. Poamele coapte aflate pe ultimele crengute atesta nivelul institutiei care stie cum se cheltuie banii pe un logo, iar pentru identificare au fost altoite intr-o engleza usor de pronuntat initialele stabilimentului. Privita de la distanta, structura vegetala este abil construita pentru ca galbenul tinde sa se piarda lasand fructele in levitatie.
Institutul Geologic Roman
Sigla IGR este o Romanie albastra tintita cu o luneta al carei reticul are ceva cu oltenii. Din structura vizuala sapata serios pana in maruntaie, expertii in geologie au taiat cercul un doua sectoare si au inconjurat tara pentru a o face sa aiba loc intr-un romb galben. Pentru ca Institutul Geologic Roman nu mai avea loc pe harta l-au mutat in Bulgaria dar au avut grija sa-I lase o linie rosie pentru a marca drumul catre casa. Daca albastrul este culoarea marii, galbenul al holdelor, iar cea rosie a sangelui varsat de inaintasi, ne intrebam daca nu cumva Romania trebuia totusi in culoarea galben pentru ca holdele sunt mai aproape de geologia cu care s-au aflat in treaba.
Institutul National de Cercetare Stiintifica a Muncii si Protectiei Sociale
Este una dintre cele mai teribile emanatii vizuale pe care am intalnit-o in cariera de designer, iar prin dimensiunea pretentiilor ar trebui sa i se ofere un premiu pentru stupiditate conceptuala. In logo-ul INCSMPS, cercetarea este o barca plutind in largul Atlanticului pe a carei punte oamenii au incins o hora pe muzica protectiei sociale. America de Sud si Africa strajuiesc romanismul de trei stele. Toata orgia are nu mai putin de patru culori din care evident nu ar fi putut lipsi tricolorul instelat pentru a putea identifica sursa. Pentru ca acestei combinatii isterice sa I se confere autenticitate, au avut grija sa-si protejeze in OSIM (- Marca Inregistrată în BULETINUL OFICIAL DE PROPRIETATE INDUSTRIALĂ – Secţiunea Mărci nr. 9/2006), iar asta se afla la loc de cinste pe site-ul domniilor lor. Probabil au vrut sa se asigure ca nici un nebun nu-si va permite sa se inspire din aceasta extraordinara creatie de identitate vizuala. Ce zice un strain cand vede asa ceva?. Ce legatura are munca cu dansul, sau oceanul Atlantic cu cercetarea numai ei o stiu. Nu era mai simplu sa foloseasca pentru protectia sociala unul sau doua personaje (tanar si varstnic) aflate sub o cupola alcatuita dintr-o carte (daca tot cerceteaza pe baze stiintifice), iar Romania sa o localizeze in Europa? Aceasta ar fi fost una dintre multele solutii la bazaconie care i-ar fi scutit de 3 culori inutile. Tricolorul apartine nu numai Romaniei, dar si Columbiei si Ciadului tari aflate culmea, pe continentele din sigla INCSMPS.
Institutul Roman de Educatie a Adultilor
Daca aveti 18 ani impliniti si considerati ca aveti suficienta educatie incat sa intelegeti aceasta copilarie, atunci imaginati-va ca adultul este simbolizat printr-un “A” de culoarea Marii Negre care se sprijina pe Educatia de culoarea holdelor, iar Romanul este rosu de furie ca si Institutul pe care il reprezinta cand sta sa traga un picior in dosul educatiei.
Institutul National de Cercetare si Dezvoltare in Microtehnologie
O placuta de siliciu construita asemeni unei strecuratoare peste care un obscur creator a gasit sa scape de cuvintele National, Cercetare si Dezvoltare din denumirea acestui institut, dar a ales sa sparga Microtehnologia in doua initiale M si T. Totul in nuante palide de albastru, greu lizibile si construite la limita perceptiei vizuale. Asa se prezinta sigla INCDM in deceniul doi al mileniului trei pe un esicher de companii si institutii pentru care tehnologiile viitorului reprezinta masura inovatiei din fiecare zi.