De ceva vreme pe canalele de stiri circula informatia ca Ferrari a somat compania IRUM Reghin sa reevalueze intentia de inregistrare la OSIM a logo-ului pe motiv ca exista risc de asociere sau confuzie. Tinand cont de faptul ca Opozitia sau Avizul de refuz provizoriu pe care OSIM le comunica in cazul unor dispute legate de o marca, se face in baza unor norme internationale la care Romania este parte, vom incerca sa prezentam cat de interesante pot fi argumentele invocate de aparare pentru a avea castig de cauza.
Pentru inceput trebuie stiut ca disputele pe acest subiect fac obiectul unor demersuri juridice care de cele mai multe ori nu iau in calcul argumentele de specialitate ale expertilor in comunicarea vizuala. Aceste argumente pot cantari greu in formularea unui raspuns in fata OSIM sau a instantelor de judecata in functie de cat de bine sunt documentate si prezentate. Facem precizarea ca nu am intrat in posesia materialelor tehnice ale disputei, dar argumentatia pleaca de la logica procesului de comunicare vizuala a unui brand.
Referitor la cazul Ferrari versus IRUM Reghin raspunsul trebuie construit pe doua directii: riscul de asociere si notorietatea.
Asemanari potentiale: folosirea unui simbol (calul), folosirea scutului bordurat, directia de dispunere a simbolului, aceeasi culoare a textului (practic acestea sunt singurele motivatii rationale pe care Ferrari le poate invoca din punct de vedere vizual.
RISCUL DE ASOCIERE
In ceea ce priveste acest risc , parerea noastra este ca Ferrari nu poate invoca motivul in fata OSIM din mai multe cauze.
-
Cromatica: Ferrari are dominanta galben si culoarea verde in logo iar IRUM foloseste rosul.
-
Compozitional: Calutul cabrat negru este reprezentat integral in situatia celor de la Ferrari si ca efigie de culoare alba la IRUM. Scutul italienilor are 4 colturi (nici unul rotunjit), iar al celor din Reghin trei din care unul rotunjit. Logo-ul Ferrari contine drapelul Italiei in partea superioara, bordura scutului este mai subtire, iar inclinatia capului pe care calul il are este una diferita. La fel de diferita este si proportia scutului care are un raport inaltime/latime de 2/1 in cazul primilor si 1/1 in cazul celor de la IRUM. Materialitatea logoului celor de la Regin indica o perceptie metalica pe cand al celor de la Ferrari nu poate fi asociat cu ceva explicit.
-
Tipul de caracter: IRUM foloseste litere verzale (de tipar) descrise pe lat cu un raport de inaltime/ latime de 2/1,8 (aproape patrate) , iar cei de la Ferrari litere mici, inalte cu grosime variabila. Numarul de caractere este de 4 versus 7 la italieni.
-
Dispunere: IRUM este pozitional intotdeauna la dreapta logo-ului pe cand la Ferrari, la baza.
NOTORIETATEA: Ferrari are o istorie a brandului care incepe din anul 1926. De atunci insa si pana acum logo-ul a urmat mai multe restilizari pe care le prezentam aici.
Aceasta inseamna ca el a evoluat in functie de argumentele de comunicare in limitele unor restrangeri consolidate de cerintele pietei. Pe cale de consecinta forma scutului nu a avut o consecventa stricta, la un moment dat acesta fiind inlocuit cu un patrat. Aceasta permisivitate ca si numarul oscilant de culori poate fi invocat de cei de la IRUM in constructia raspunsului fata de Ferrari. Practic eventualul motiv care mai poate constitui un argument de disputa ramane calul. Dar si acesta se poate dovedi un punct slab in argumentatia lor. Iata de ce… Calul celor de la IRUM este alb, iar al celor de la Ferrari , negru deci in opozitie cromatica. Suplimentar, efigia primilor contine pavilioanele urechilor intr-o forma explicita ceea ce indica o cu totul alta postura fata de notorietatea ,,calutului cabrat,,. Daca ar fi sa decupam din calul Ferrari o zona similara cu cea a calului IRUM si am recompune logo-ul spre comparatie, iata de ar iesi:
Notorietatea invocata de Ferrari nu mai poate fi sustinuta prin eliminarea componentelor de baza care poate reprezenta un argument forte in disputa cu cei de la IRUM pentru ca si intr-o situatie extrema cele doua logo-uri au prea putine lucruri in comun.
In alta ordine de idei, daca acest cal a devenit obiect de disputa de ce scutul nu poate fi la fel de bine o alta situatie de confuzie mai ales ca este din plin utilizat de producatori de automobile din intreaga lume. Scutul functioneaza la zeci de branduri care produc autovehicule, iar Ferrari nu se simte amenintata.
IRUM este un producator de tractoare si utilaje agricole, situatie in care probabilitatea ca un Ferrari sa fie confundat pe camp cu un tractor IRUM este ceva hilar. Extinzand lucrurile, celor de la Reghin le va fi foarte usor sa demonstreze ca produsele lor nu seamana deloc cu cele ale companiei Ferrari, iar celor din urma le pot solicita sa demontreze contrariul.
Ferrari sustine o selectivitate a clientilor. Nu le este indiferent backgroundul social al celui care va cumpara un astfel de produs, pe cand cei de la IRUM nu credem ca isi pun astfel de probleme. Ferrari poate sa se simta amenintat pe autostrada de un tractor aflat la arat pe marginea ei, dar nu stim cum un client Ferrari poate prefera un tractor indus fiind in eroare de logo-ul IRUM.
Nu este de neglijat insa o alta situatie. Sa admitem ca cei de la Ferrari isi simt brandul lezat de existenta unui companii care produce tractoare si utilaje agricole, aceasta fiind un factor de depreciere a propriului brand. In aceasta situatie Ferrari trebuie sa demonstreze cu probe serioase ca IRUM produce ceva de calitate indoielnica, lucru imposibil de admis intr-o instanta.
Nu este de neglijat nici clasa sau clasele conform Clasificarii de la Nisa in care IRUM a solicitat protectia acestei marci. Dupa aceasta regula trebuie tinut cont ca tractoarele si utilajele agricole fac parte din clasa 7, iar automobilele in 12. Ramane de demonstrat cum Ferrari isi simte amenintata productia de utilaje agricole din clasa 7 invocata ca loc cert de protectie de catre IRUM mai ales ca cei de la Reghin pot invoca protectie explicita numai aici.
Am facut acest demers in urma numeroaselor succese pe care le-am avut in argumentarea unor marci care au prezentat dispute in urma proceselor de branding si pe care le-am castigat in baza argumentatiilor logice si pertinente pe care le impune acest domeniu la limita dintre juridic si functional.