Fenomenul are o dezvoltare fără precedent în România și a urmat de cele mai multe ori aceleași etape care în final s-au concretizat într-o serie de ,,produse,, aflate în cel mai bun caz la limita decenței. În ultimii ani companiile care dețin o imagine inadecvată a crescut odată cu numărul celor care se ,,ocupă,, cu crearea identității vizuale a acestora. Acest paradox a generat adevărate mutații de atitudine atât în rândul celor care se află în spatele acestor pseudo branduri cât și printre cei care susțin că pot ameliora această stare de lucruri. Chiar dacă literatura de specialitate conține suficiente date și reguli de evaluare a unui produs vizual creativ, nu am regăsit referiri pertinente la impactul social pe care îl are un brand greșit construit. Cu toate acestea în România se află în circulație un număr impresionant de branduri, unele dintre ele protejate de autoritatea română prin reglementări care se referă la mărci și modele industriale. Soluțiile pot fi aplicate unui număr mare de branduri aflate în aceeași situație și care prin dimensiunea lor în piața sunt importante atât ca potențial cât și ca exemplu. Subiectul a devenit tabu în rândul designerilor care chiar dacă pot interveni eficient nu au la dispoziție cele mai bune argumente pentru a convinge clienții pentru necesitatea acestor demersuri. Studiul din acest proiect și-a dorit să fie aplicat pe branduri aflate în circulație de multă vreme, cu o bună relevanță în piață și având un grad ridicat de erori de concepție pornite de la relația dintre verbal și vizual. Experiența pe care am dobandit-o în ultimul deceniu de activitate în acest domeniu la care se adaugă studiile de comunicare urmate la Facultatea de Jurnalism și Comunicare a Universității din București, mi-au oferit posibilitatea să abordez acest subiect și din altă perspectivă, iar experiența dobândită la acest master a completat foarte eficient acest demers. Este evident faptul că abordarea creativă a unui logo trecut prin toate etapele comunicării vizuale va fi cu atât mai eficient cu cât dimensiunea verbală a comunicării este mai bine evaluată. Rata de incidență a companiilor care pornesc activitatea abia după ce au realizat un proiect de identitate vizuală este nesemnificativ în comparație cu cele care se află în piață cu amprente vizuale inadecvate, situație care justifică importanța unui astfel de experiment. De remarcat faptul că pe toata intinderea acestui proiect a fost păstrată o bună relație de comunicare cu clienții, aceștia fiind în final multumiți de rezultate și convinși de impactul pozitiv pe care produsele rezultate le au în piață. Suplimentar, toate aceste experimente se află în anumite faze operaționale funcționând direct sau urmând să fie introduse în circulație. Produsele acestui proiect se constituie în elemente valide, acceptate și în consecință funcționale ceea ce determină o bună coerență și justificare a întregului demers.
{gallery}stories/non brand:220:70:0{/gallery}
Mă voi referi aici la ceea ce se presupune a fi ,,non-brandul,, ca fenomen și implicații, așa cum este el perceput atât de specialiști cât și de cei care îl promovează sau îl comandă fără să realizeze nocivitatea în planul comunicării. Este cunoscut faptul ca un brand reprezintă un complex de elemente care adiționate conduc la o anumită notorietate și în consecință la un procent din piața care îl recunoaște. Atașamentul față de acesta este forma supremă care definește conceptul de branding în general. Acestui tip de percepție îi sunt adiționate mai multe elemente care au inclusiv relevanță în plan psihologic. Este foarte dificil de exprimat la nivel teoretic impactul pe care un brand îl are asupra pieței, dar se poate cuantifica generic prin statistici felul în care acesta este perceput de către publicul larg.
Comportamentul de consum al pieței este dictat de suma calităților unui brand care implică în mod automat și imaginea sa de marcă. Am definit ca fiind NON BRANDURI situațiile aflate în opoziție cu cele enunțate mai sus și structurate după următoarele criterii:
– denumire verbală
– impact vizual
– dimensiunea în piață
– vechimea
– impactul social
– dimensiunea psihologică
– valori
– rezistența la schimbare
Denumirea verbală se referă la potențialul comunicării și gradul după care aceasta are relevanța în posibilitatea de a acoperi cât mai bine activitatea unei companii. Sunt luate în calcul toate echivalentele lexicale și gradul în care acestea pot fi asociate unui nume specific sau generic. Impactul vizual se referă la potențialul creativ și legatura pe care acesta o are cu denumirea verbală, eventualele analogii sau confuzii care pot apare prin asocierea acestor elemente. Suplimentar sunt evaluate toate elementele care reprezintă corporate-ul și posibilitatile aflate la dispoziția designerului pentru a redefini imaginea actuală. Dimensiunea în piață pornește de la o cuantificare a canalelor de comunicare folosite pentru promovarea imaginii non-brandului și impactul pe care acestea le-au avut îin timp. Este luat în calcul arealul și coroborarea acestuia cu număarul de expuneri potențiale. Vechimea se referă la timpul efectiv de funcționare a non-brandului și numărul de modificări de imagine pe care acesta le-a suferit. Sunt luate în calcul motivele și efectele pe care aceste intervenții le-au avut cât și perioada pe care acestea au funcționat. Impactul social relevă tipul de acțiune pe care un non brand l-a generat în piață în sensul percepției legate de echivalența dintre accepțiunea sa ca brand și gradul de evaluare a necesitaților clienților. Dimensiunea psihologică reprezintă impactul pe care un non-brand îl are asupra pieței și gradul în care aceasta percepe real sau fals factorul de comunicare. Sunt cuantificate erorile perceptuale pe care imaginea unui astfel de ,,brand,, le generează asupra indivizilor prin studii comparative. Valorile se referă la acele elemente care se constituie în calități de bază sau induse ale unui produs. Mai precis se vor evalua statistic toate acele concepte care valorizează structural imaginea și se constituie în elemente reale sau false de percepție valorica. Rezistența la schimbare este data de posibilitatea ca o imagine eronată să fie consolidată în piață atât de puternic încât intenția de a o înlocui să deprecieze periculos identitatea.