Am studiat cum se prezinta imaginea celor mai importante trei entitati care se ocupa in Romania de implementarea standardelor de calitate pornind de la elementele pragmatice ale comunicarii vizuale, facand o paralela cu felul in care organisme similare din Occident inteleg importanta acestui demers. Vizualul celor trei exemplele este in completa opozitie cu ceea ce pretind ca fac si de aici se vede lipsa acuta de intelegere a unui astfel de fenomen. Logo-uri puerile care fac o risipa de culori, amesteca simboluri si daca ajung sa sintetizeze ceva o fac fara nici un fel de logica. Nu ne-am fi sesizat daca dincolo de dimensiunea limitata a identitatii vizuale aceste expedieri creative nu ar continua sa stoarca bani celor care prin contractele incheiate cu organismele in cauza sunt obligate sa puna aceste simboluri pe cladiri, tiparituri, ambalaje si multe altele respectand formulele vizuale. Spre exemplu o eticheta de produs chiar daca nu necesita mai mult de doua culori la imprimare, obligativitatea de a pune in policromie siglele acestor organisme care le-au acreditat creste costul de productie a ambalajului cu peste 30 %. Aceasta situatie genereaza risipa in banii companiilor pe care le acrediteaza si atinge pe fluxul de comunicare dimensiuni deloc de neglijat. Prin contractele incheiate acestea au grija sa impuna aceste norme la nivel de dogma. Practic aceste entitati isi fac reclama pe banii companiilor care le-au ales in vederea acreditarii si altereaza prin formulele lipsite de alternative de comunicare vizuala calitatea marcilor sau simbolurilor cu care se asociaza vizual.
Iata cu cine avem de a face…
Un patrat strajuit de un ferpar asemeni anunturilor mortuare in care troneaza un simbol asemeni unei clatite de hartie peste care au pus majusculele MRC in culorile Romaniei. Patratul in cauza a primit un gradient violaceu pe care l-au inconjurat cu litere puchinoase in limba engleza. Nu mai conteaza ca spatierea dintre literele FOR si celelalte nu are nici o noima, dar ideea de miscare, de actiune de mobilitate indreptata spre calitate lipseste… In acceptiunea celor care au creat acest logotip, presupunem ca se dorea ca diversitatea si bogatia elementelor sa fie una care atesta valoare. Litera M este din gama Times New Roman normal, dar R-ul este bolduit. Litera C au lasat-o intr-un Arial iar ROMANIAN MOVEMENT FOR QUALITY este in mod evident dintr-o alta categorie de de fonturi. Asa se prezinta imaginea celor de la RMC si asa impun tuturor sa o foloseasca pentru ca orice alta interpretare atrage sanctiuni contractuale. Micsorata, aceasta abordare creativa devine un amestec puchinos de culori si texte care impune necesitatea folosirii unei lupe.
O alta simbolistica facuta ca la indigo ne face sa credem ca nu este intamplatoare folosirea gradientului, a patratului si in consecinta a conturului . Privindu-le nu este clar care dintre cele doua entitati a aparut prima, dar in orice caz s-a dorit pe cat posibil o asemanare. Amandoua au in baza patratului culoarea in formula intensa care pe masura ce se dezvolta pe vertical pierde din intensitate. SRAC foloseste benzi orizontale iar primii recurg la gradient. Oficial SRAC nu are nici o explicatie a anagramelor in logo, dar se autointituleaza Organismul de certificare a sistemelor de management pretinzand prin acest tip de formulare, exclusivitatea absoluta. Cand au vazut ca literele S si R nu se mai vad bine pe palidele dungi din partea superioara le-au dublat cu negru fara sa se gandeasca vreun pic ca era mai bine exact pe dos. Citind insiruirea de informatii intelegem ca ceea ce conteaza din toata aceasta creatie este tocmai ISO 9001, termen la care au renuntat in favoarea unei completari necesare dictate cel mai probabil de recunoasterea la nivel national. Pentru o completare pe care au considerat-o necesara i-au atasat patratului o noua sigla. Astfel entitatea nou create contine de doua ori denumirea SRAC dar nici explicatie a acestor anagrame. Logoul nou primeste niste viermisori albastrui care au un cap comun. Ei, viermisorii sunt denumiti “cunoscatori” iar liderul presupunem ca se afla in centrul acelei preferinte denumite de data aceasta “alegere”.
Pentru Asociatia Romana de Acreditare, ovalul a fost considerat mai indicat, dar conturul nu era de lepadat in contextul in care si ceilalti doi reprezentati din domeniul calitatii si-au marcat cu decenta limitele creative. Si a iesit o stampila asemeni unui bon de masa in care au avut grija sa puna stema Romaniei ca pe un frotiu de microscop. Actul creator s-a rezumat la a colora numele tarii si denumirea RENAR in tricolor dupa care au elaborat o documentatie serioasa care descrie cu lux de amanunte extraordinara sinteza a conceptului. Citam din descrierea cu pricina: Marca naţională de acreditare RENAR constă dintr-o elipsă ce are raportul semiaxă orizontală / semiaxă verticală 2:1 şi care include în interiorul său cuvintele ROMÂNIA şi RENAR, precum şi stema României. Dimensiunile axei orizontale şi verticale sunt de 95 mm, respectiv de 47,5 mm, iar linia ce contureaza elipsa are grosimea de 1 mm. Stema Romaniei are înalţimea şi laţimea de 16,5 mm, respectiv de 12 mm, şi este situată la distanţă egală faţă de cuvintele ROMÂNIA si RENAR. Ulterior documentatia vine sa completeze conditiile in care aceasta poate fi redusa la scara dar nu prezinta nici un manual de identitate vizuala care sa reglementeze functionarea pe diversi suporti de comunicare. Am dedus ca prezentarea tehnica a logotipului s-a facut din dorinta de a respecta cu strictete forma in care se prezinta, dar de nicaieri nu reiese care ar fi raportul minim de utilizare a acestuia in situatia reducerii la scara. Absenta manualului de comunicare vizuala care sa expliciteze spre exemplu folosirea acestui logo in formatul scalei de griuri obliga o companie care detine acesta acreditare si doreste sa faca un anunt intr-o pagina de ziar alb-negru sa se orienteze catre policromie care este mult mai scumpa. Sa ne imaginam ce putere de sugestionare mai are galbenul pe calitatea hartiei de ziar si cat de mare trebuie sa fie publicat un anunt pentru ca acest logo sa poata transfera un minim de informatii vizuale.
Spre comparatie , iata cum au rezolvat cateva tari problema de comunicare legata de organismele de implementare a managementului calitatii. Totul este studiat in detaliu, logo-urile sunt dezvoltate pornind de la criteriile innobilarii celor care le primesc in urma acreditarilor, iar uzantele cromatice sunt descrise in manuale de identitate vizuale care tin cont de costurile de reproducere din partea clientilor.