Piata ambalajelor cunoaste evolutii spectaculoase din ratiuni ce tin de impactul vizual, costuri de fabricatie, trendul materialelor refolosibile si nu in ultimul rand limitarile tehnologice pe care le implica toate acestea. In urma studiilor facute pe diverse categorii care apreciaza nisele de perceptie ale publicului consumator, designerii au gasit solutii ingenioase adeseori cu mult mai avansate decat asteptarile producatorilor. In Romania asistam la o standardizare a ambalajelor de toate tipurile intr-un moment care sugereaza un blocaj de idei si atitudini novatoare. Marile retele de magazine sunt incarcate pana la refuz de cateva forme consacrate de ambalaje iar situatia este cu atat mai dramatica cu cat sistemul de etichetare a fost creat din imprumuturi sau inspiratie colectiva. Cultura de consum romaneasca cauta inovatia cu disperare dar cei care ar trebui sa o propuna nu au curajul sa o faca. Cramponarea in autocopierea gestului a dus noutatea intr-un punct mort. Imagini ireale, denumiri dintre cele mai ciudate, tipuri de caractere si efecte grafice de un comun absolut reprezinta starea de fapt a ambalajelor de pe piata romaneasca. Spre exemplu clientii care cauta mezeluri gasesc in raioanele dedicate acestui tip de produse cateva categorii de formule de ambalare care ascund de cele mai multe ori acelasi tip de produs. Ingredientele care diferentiaza produsele raman de cele mai multe ori comunicate intr-o insiruire de informatii pe care legislatia le-a impus-o producatorilor cu forta. In realitate aspectele care conteaza sunt mult mai complexe, iar enumerarea lor o consideram necesara cu atat mai mult cu cat studioul nostru de design face periodic studii legate de aceste probleme.
Iata 13 concluzii de care producatorii ar trebui sa tina cont atunci cand aleg sa vanda mai mult:
1. Clientii cauta un produs atunci cand el a fost promovat pe canalele de publicitate, dar cea ce ii convinge sa-l gaseasca este recomandarea facuta de cineva de incredere .
2. Expunerea pe raft este supusa unor reguli vizuale si de ergonomie. Produsele expuse la inaltimea ochiului au o sansa mai mare de a fi remarcate decat cele care se afla mai sus sau mai jos de campul vizual eficient.
3. Intr-un conglomerat de produse intens colorate, cu forme supuse spatiilor de expunere alocate, ochiul este stresat, iar creierul nu mai poate procesa volumul de informatii vizuale. Apare tendinta de cautare a simplitatii, a spatiului de odihna vizuala.
4. Cand pe un raft de produse se afla expusa o gama a aceluiasi producator studiul de impact vizual insumeaza gradul colectiv de expresie, situatie in care ambalajul individual pierde in favoarea celui colectiv.
5. Ochiul este mai receptiv la culori unitare sau cele aflate in contrast decat de imagini complexe.
6. Ordinea perceptiei este urmatoarea: camp vizual, culoare dominanta, text lizibil.
7. Daca pe o suprafata de 2 mp se afla 100 de produse diferite expuse, la o perioada normala de stationare de un minut, unei persoane ii ia 0,6 secunde sa vada fiecare produs. Puterea de retinere a unui adult cu un IQ aflat in zona medie si care poseda o acuitate vizuala normala este de maxim 10 produse intr-un minut.
8. Ochiul uman este mai receptiv la culorile rosu, oraj si verde crud, pe timpul zilei, si albastru spre violet seara.
9. Cea mai lunga perioada de expunere intr-un mall se afla la produsele de la casa, iar intr-un mod absolut inedit, produsele aflate in cosul clientilor aflati la coada au o putere de sugestionare mai mare decat oricare dintre produsele expuse.
10. Un client care ia produsul de pe raft in mana, are sanse de pana la 5 ori mai mari sa-l retina pentru a fi cumparat decat unul care il studiaza doar vizual. Perceptia tactila este responsabila cu un sfert din decizia de cumparare.
11. Femeile ating obiectele de care sunt interesate intr-o proportie de 3 ori mai mare decat barbatii.
12. Pensionarii sunt mai receptivi la texte clare decat la culori vii.
13. Copiii de peste 3 ani care insotesc parintii la cumparaturi influenteaza intr-o proportie mai mare decat reclama decizia de cumparare a unui produs.
Lista mai cuprinde inca 100 de parametri masurati de catre Brandart in magazinele din Romania si in baza ei echipa noastra cuantifica variabilele comportamentele ale clientilor. Concluzia de baza ar fi ca in realitate clientii sunt mult mai deschisi catre noutate si inedit decat producatorii autohtoni. Ameliorarea perceptiei unui produs poate insemna cea mai eficienta metoda de crestere a profiturilor unei companii, dar prea putini au acces la informatii si pun cap la cap logica comportamentului de consum.
Iata cateva exemple de abordari revolutionare ale ambalajelor si comunicarii vizuale care urmeaza sa apara in Romania:
Cutii de carton cu folie metalica la interior care reproduc forma fructului din al carui ingredient este realizat continutul. Datorita puternicului impact etichetarea este neglijabila.
Etichetare in rola cu grad ridicat de perceptie a informatiei dublata de factorul expunerii pe standuri dedicate. In aceasta situatie raftul pe care se afla aceste produse nu mai are decat o singura expunere a brandului. Restul este simplificat atat de mult incat brandul lipseste practic de pe recipient.
Formula atipica de prezentare in forma de CD a unor felii de mezeluri. Etichetarea este facuta numai informational. 
Formula inedita de prezentare a pliculetelor de ceai. 
Ambalaj de ciocolata care impune cumparatorului sa intre in contact tactil cu produsul influentandu-i decizia de cumparare. 
Cutii etanse destinate lichidelor si nu numai. Compozitia materialelor este similara cdelor de la cofrajele de oua. Etichetarea este de asemenea simpla.
Forme care sugereaza efortul fizic stimulat de un recipient de suc in forma unei greutati pentru gimnastica.
Ambalaj colectiv pentru medicamente. Fiecare tip de patologie are o culoare dedicata.
Recipient pentru miere puternic sugestional care reproduce corpul unei albine. De remarcat absenta etichetei aplicate.
Sticla reciclabila. Cu cat este mai intens reciclata, liniile se marcheaza automat si urca spre capac.
Noile pachete de tigari vand mai bine produsele chiar daca riscul este expus intr-un mod evident. Sicriul care vinde !
Cutii biodegradabile destinate preponderent produselor lactate. Ele au in compozitie creta, un ingredient care contine calciu la fel ca si laptele. 
Noile doze de Coca Cola insista pe perceptia tactila diferita. Nu sunt multe persoane care sunt obisnuite sa simta o doza care in loc de cilindru comunica mainii fatete geometrice.
Ambalaj de salam afumat. 
Eticheta care isi schimba culoarea in functie de termenul de garantie al produsului. Destinata produselor refrigerate din carne.
Ambalaj atipic destinat mezelurilor. De remarcat conectivitatea cu moda si trendul in general. Imixtiunea in alt domeniu il face atractiv. In esenta carnatii din interior sunt din porc, dar unul care se vrea elegant.
Ambalaj din carton reciclabil multifatetat care se pliaza pe produs reducand la maximum spatiul de expunere.
Ambalaj care comunica doua faze ale procesului de preparare. Jos se afla produsul real, asa cum se vede prin ambalajul transparent, iar sus sugestionarea. Etichetarea este simpla si cu impact maxim.
Recipient de apa minerala care reproduce o bucata de gheata. 
Formule de etichetare esentializate. Acestea sunt de fapt etichetele viitorului.
Ambalaj pentru guma de mestecat
V-am prezentat aici cateva formule de ambalare pe care designerii le-au propus clientilor. Toate se afla in rafturile magazinelor din Occident si este doar o problema de timp pana ce vor ajunge la noi. Sunt oare producatorii romani in stare sa le faca fata? Noi ii asteptam cu solutii….